În fiecare zi, studenții nord-coreeni defilează de trei ori, aliniați pe două rânduri, intonând cântece în onoarea lui Kim Jong-il și a țării lor: „Fără tine, noi nu existăm“. Suntem în 2011 și toate universitățile din Coreea de Nord au fost închise pentru un an, iar studenții au fost trimiși pe șantiere de construcții – mai puțin cei 270 de studenți de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Phenian. Aceștia nu sunt niște tineri oarecare, ci aparțin familiilor elitei nord-coreene. Fără să-și divulge identitatea de scriitoare și jurnalistă, Suki Kim s-a alăturat corpului profesoral al universității privilegiate, alcătuit în principal din misionari creștini occidentali. În următoarele șase luni ea trăiește alături de studenții ei, supravegheată atent de regimul comunist, și are o imagine a vieții cotidiene din țara cu cel mai tiranic regim în prezent.
